Fetiţa cu ţigările


Era un ger grozav; ningea si incepuse a innopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela si pe intunericul acela, mergea pe strada o biata fetita cu parul blond, si cu cizmele din piele pana la genunchi. Fetita cu ţigara avusese doar niste euro când plecase de-acasa, dar nu-i folosisera mult: erau niste bani mari, pe care mama ei ii rupsese aproape, si erau asa de mari pentru ea, incat mititica-i pierdu pe băuturi grabindu-se la o petrecere, unde cat p-aci era sa fie si drogata intre 2 blocuri. Una din cizme nu o mai gasise, iar pe cealalta o stricase urcand intr-o limuzina cu manelisti.
Fetita cu tigara mergea cu picioarele ei goale, rosii-vinete de la crema-i protectoare; si-n sortul ei nou-nout tinea strans cateva pachete de tigari si mai avea si-n mana un pachet. Fusese o zi rea pentru fetita cu tigarile si nimeni nu-i cumparase in ziua aceea nimic, si n-avea prin urmare nici un ban (decat in banca); si-i era foame (pofta de ierburi marine) si frig tare (caloriferul o deranja la temperatura de 27 de Grade pe care o emana). Biata fetita cu chibrituri…adica Tigari! Fulgii de zapada cadeau pe parul ei coafat, lung si balai, care se incretea frumos pe langa ceafa, dar nu se gandea ea acum la parul ei cret. Luminile straluceau pe la ferestre, miros de fripturi se raspandea in strada; era ajunul Anului Nou, iata la ce se gandea ea.

Fetita cu chibrituri …adica tigari se opri si se ghemui intr-un colt dintre doua case, din care una iesea in strada mai mult ca cealalta. Isi stranse piciorusele sub dansa. Frigul o patrundea pe sub haina de blana de strut din ce in ce mai mult, si totusi nu-i venea sa se duca acasa; aducea inapoi toate tigarile, si nici un banut macar. Tatal ….oups !  Manelistul de acasa  are s-o bata; si afara de asta, si acasa nu era tot asa de frig (adica cald)? Ei locuiau tocmai sub un zgaraie nori si vantul sufla in voie, cu toate ca fusesera astupate crapaturile cele mari cu paie si cu trente vechi. Manutele ei erau aproape inghetate de frig. A! O tigara  aprinsa.

Le-ar putea face bine. Dac-ar indrazni sa scoata unul (sa zicem chibrit), numai unul din cutie, sa-l zgarie de zid si sa-si incalzeasca degetele! Scoase unul: harsti! Cum mai trosni, si cum se aprinse! Chibritul ardea ca o lumanarica, tinu manuta deasupra flacarii. Ce lumina ciudata. I se paru fetitei ca sta langa o soba mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de arama. Inauntru ardea focul si era asa de cald; dar ce-i oare asta? Fetita isi intindea acum piciorusele ca sa si le incalzeasca si pe ele; flacara se stinse si soba pieri; fetita ramase stand cu ramasita de chibrit in mana.

Harscai un altul, care se aprinse, straluci, si zidul in care batea lumina se facu straveziu ca o panza subtire. Fetita putu vedea pana-ntr-o odaie unde era o masa acoperita c-o fata alba, pe care sclipeau portelanuri subtiri; in mijloc era o gasca fripta umpluta cu prune si cu mere ce raspandeau un miros placut; si, lucru de necrezut, deodata gasca sari de pe masa, si veni cu furculita si cutitul in spinare pana la biata fetita. Chibritul se stinse: si nu mai avu in fata ei decat zidul rece si gros.

Mai aprinse inca unul. Deodata se vazu sezand sub un pom frumos de Craciun; e mult mai mare si mai impodobit decat a vazut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii de lumanarele ardeau pe crengile verzi, si poze de tot felul, ca cele ce impodobesc ferestrele pravaliilor, pareau ca-i zambesc. Fetita ridica amandoua mainile: chibritul se stinse (si tigara): toate lumanarelele din pom se inaltau tot mai sus, tot mai sus, si ea vazu deodata ca luminitele acelea erau stele. Una din ele cazu si trase o dunga mare de foc pe cer.

„A murit cineva”, isi zise micuta; caci bunica ei, care fusese foarte buna pentru dansa si care acum nu mai traia, ii spusese adesea: „Cand cade o stea, un suflet se inalta la Dumnezeu”. Mai trase inca un chibrit pe zid: si se facu o lumina mare, in mijlocul careia era bunica ei in picioare, si era asa de stralucitoare, o privea bland si duios!        ~(Sfarsit)~

…O poveste 2 în 1 s-a terminat.!     Cu chibrituri sau ţigări…  un lucru stim sigur!😀 : că a murit ori o biata fetiţă… ori o bagaboantă ! :D       Care si unde e in Rai… numai Andersen (autorul) stie! 😉 :))

3 Răspunsuri

  1. parodia dupa fetita cu chibrituri🙂 interesanta idee dar abordarea reprezinta-din pacate, soarta umila a fetelor ce nu au stiu ce sa aleaga in viata . Ironic „tigara” nu e nimic neobisnuit azi, nici bataile dintre femei si barbati , precuparile estetice si nu sentimentale, manelizarea populatiei etc…..nu putem decat sa le ironizam! buna treaba!

  2. Măi baiatule, ai talent!

    M-am amuzat enorm, chiar dacă, când am citit povestea iniţială m-am intristat.Asta nu e aşa de tristă.

  3. Miclaus, esti fantastic, de unde le scoti , haina din blana de strut, hai sa o invelim pe tipa cu tigarile cu o mantie de limite bordata cu un sir de matrici, ce au determinantul nul de frig….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: